După mai bine de 2 ani de discuții, întâlniri, prezentări și dezbateri pe marginea OUG 5/2015, legea privind DEEE (deșeurile de echipamente electrice și electronice) – legea 127/2024 a fost promulgată de Președinte prin decretul 845 din 10 mai 2024, iar astăzi a fost publicată în Monitorul Oficial și produce efecte.
Dezbaterile cu principalii stakeholderi din piață au început în 2023, fiind organizate și conduse de Dl. Mircea Fechet în calitate de Vice-Președinte al Comisiei de Mediu și Echilibru Ecologic din Camera Deputaților. Dezbaterile au fost definitivate de către Virgil Popescu, care a preluat ulterior Președinția Comisiei. Este de apreciat faptul că s-au dezbătut toate amendamentele depuse de Ministerul Mediului, producători, Coaliția PRO DEEE și alte OTR-uri, reciclatori.
Actul normativ este, în viziunea noastră, unul fair pentru întreaga industrie, în care accentul se pune pe responsabilitate în gestiunea DEEE, stabilește măsuri pentru protejarea mediului şi a sănătății populației, prin prevenirea sau reducerea efectelor negative ale generării şi gestionării deşeurilor de echipamente electrice şi electronice.
Principalele modificări aduse de Legea nr.127/2024 privind gestionarea DEEE:
- Conform articolului 9, autoritățile publice locale au obligația de a asigura pentru cetățeni infrastructura de colectare a DEEE. Acest amendament a fost susținut de coaliția PRO DEEE, el transpune corect articolul 5 (ref. Colectarea separată a DEEE) din Directiva DEEE care impune statului membru să asigure infrastructura de colectare. Pentru autorități nu este un efort financiar, prin PNRR fiind disponibile proiecte predefinite cu fonduri pentru dezvoltarea centrelor de aport voluntar. Astfel, este nevoie doar de puțină implicare din partea primarilor pentru dezvoltarea infrastructurii de colectare separată a deșeurilor.
- Articolul 16 face puțină lumină în aplicarea legii 42/2023 privind aprobarea procedurii de pregătire pentru reutilizare a DEEE, a cerințelor tehnice privind pregătirea pentru reutilizare și a cerințelor de raportare și monitorizare a echipamentelor electrice și electronice reutilizate. Așadar, amendamentele aprobate vizează maximizarea gradului de pregătire pentru reutilizare în centrele de colectare publice prin separarea la punctul de colectare a DEEE care urmează să fie pregătite pentru reutilizare de alte DEEE colectate separat. Activitatea de pregătire pentru reutilizare a DEEE se poate realiza doar de operatori economici autorizați în conformitate cu Standardul SR EN 50614:2020 Cerințe privind pregătirea pentru reutilizare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice.
- Aplicarea OM 417/2021 este acum obligatorie, Standardele CELEC care vizează colectarea, transportul, tratarea, inclusiv valorificarea, reciclarea, pregătirea pentru reutilizare a DEEE devin obligatorii, operatorii autorizați pentru tratarea DEEE sunt obligați să demonstreze conformarea cu standardele în termen de 24 de luni de la publicarea legii. Autorizația de mediu se eliberează doar entităților care au încheiat contracte cu producători de EEE sau organizații colective ale acestora și care respectă standardele enumerate în Ordinul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 417/2021. Coaliția Pro DEEE, împreună cu Coaliția pentru Economie Circulară au depus amendamentul care susținea obligativitatea aplicării standardelor CENELEC.
- Studiile europene arată că este dificilă colectarea anumitor categorii de DEEE, mai ales a echipamentelor de mici dimensiuni; Comisia Europeană a transmis statelor membre o serie de recomandări pentru reducerea acestei probleme. Ministerul Mediului a propus o rată minimă de colectare de 50% pentru fiecare categorie de deșeuri (cu excepția panourilor fotovoltaice), dar a fost contestată de principalii actori din piață pentru că țintele sunt imposibil de atins în orice stat UE. Ținând cont că se colectează 5% din telefoanele mobile puse pe piața UE, decizia AFM și a Comisiei de Mediu în final, a impus prin noua lege o creștere anuală de 5% a țintelor pentru colectarea DEEE pentru fiecare categorie, începând cu 15% în 2025.
- Articolul 25 privind eliberarea autorizațiilor de mediu a suferit cele mai multe modificări, el impune o serie de noi cerințe și obligații pentru OTR-uri începând cu anul 2025.
Cerințele pentru OTR-uri începând cu 2025 sunt:
a) să aibă calitatea de membri fondatori/membri/acționari/respectiv asociați numai producători de echipamente electrice și electronice (EEE) înregistrați în Registrul național al producătorilor de EEE gestionat de Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM)
b) membrii fondatori/membrii /asociații/acționarii nu dețin autorizații de colectare și tratare DEEE iar deținătorii (acționarii majoritari, proprietarii) respectivilor producători nu dețin acțiuni/părți sociale la operatori autorizați de colectare sau tratare DEEE.
c) în anul precedent celui în care se solicită autorizarea să aibă o cotă de piață de cel puțin 5% pentru cel puțin o categorie de EEE pentru care solicită autorizarea, certificată de AFM.
d) să constituie o garanție în cuantum de 2 milioane lei, garanție ce nu va utiliza sumele încasate în vederea gestionării DEEE conform prevederilor art. 28, în favoarea AFM. Garanția trebuie completată la indicațiile AFM în vederea garantării obligațiilor de plată și/sau reîntregită după plata eventualelor contribuții la AFM.
Conform alin (11) al aceluiași articol 25, OTR-urile vor avea din 2025 și o serie de obligații noi:
- să atingă anual cel puțin obiectivele de colectare impuse de lege, inclusiv pe categoriile individuale,
- să constituie provizioane în vederea asigurării gestionării 100% a EEE finanțate de producători pentru care au preluat responsabilitatea, indiferent de momentul când acestea devin deșeuri;
- să mențină în fiecare an de activitate cel puțin o cotă de piață de cel puțin 5% pentru EEE introduse pe piață de către membrii fondatori/membrii/acționari/asociați în anul precedent pentru cel puțin o categorie de EEE autorizată;
- să implementeze obligațiile privind răspunderea extinsă a producătorului distinct pentru toate categoriile de EEE autorizate.
Legea impune și condiții stricte pentru structura costului de gestionare a DEEE, care trebuie să mențină cel puțin 6 luni:
• cel puțin 70% costuri de colectare, preluare, tratare, valorificare și eliminare în condiții de protecție a mediului a DEEE pentru toate EEE puse pe piață, fără a aplica în formula de calcul ratele de colectare și/sau valorificare.
• maximum 10% costuri pentru dezvoltarea/funcționarea sistemului de gestionare a DEEE
• maximum 5% costuri pentru studii, informare și conștientizare;
• maximum 15% cheltuielile de funcționare ale organizației care implementează obligațiile privind răspunderea extinsă a producătorului.
- Un articol extrem de relevant se referă la răspunderea extinsă a producătorului și cascadarea răspunderii pe lanț: Art. 27, alin (1):Producătorii de EEE păstrează răspunderea pentru EEE puse pe piață pe toată durata existenței lor, inclusiv în stadiul de deșeu, și sunt obligați să se asigure că se îndeplinesc obiectivele minime prevăzute în anexa nr. 9 pentru toate DEEE colectate separat, indiferent că sunt trimise spre tratare în mod individual sau prin organizațiile colective. Această clarificare era necesară pentru a reglementa clar responsabilitatea producătorului față de EEE-urile puse pe piață.
- Costurile pentru gestionarea DEEE trebuie să acopere minim valoarea necesară realizării țintelor de colectare și valorificare DEEE, generate de masa respectivului echipament. Costurile nu pot fi mai mici decât minimul real necesar pentru gestionarea EEE respective, atunci când acestea devin deșeuri și nici să nu depășească costurile reale suportate pentru acestea. Consiliul Concurenței monitorizează și colectează din piață informații reale și documentate cu privire la costurile necesare pentru fiecare categorie de gestionare DEEE, le publică pe site-ul propriu și le actualizează cel puțin o dată la 6 luni.
- Un ultim amendament al legii extrem de relevant este legat de posibilitatea înființării unui sistem de coordonare a pieței DEEE sub coordonarea Ministerului Mediului, în care participă toți actorii relevanți. Participarea în cadrul sistemului este obligatorie pentru toți producătorii, reprezentanții autorizați ai acestora, organizațiile colective, toți operatorii economici colectori şi/sau tratatori autorizați şi toate autoritățile administrației publice locale. Coaliția PRO DEEE a susținut în ultimii ani înființarea acestui sistem, depunând și o propunere concretă la Ministerul Mediului la finalul anului 2023.
În loc de concluzii
Modificarea OUG 5 reprezintă un prim pas pentru reglementarea prevenirii generării DEEE, dar mai sunt necesare măsuri concrete, având în vedere că avem 2 ani la dispoziție să transpunem, de exemplu, directiva privind dreptul la reparații.
Noua lege aduce măsuri importante pentru gestionarea eficientă și corectă a colectării și tratării/reciclării DEEE.
Noi, Coaliția PRO DEEE, considerăm extrem de utile modificările aduse de noua lege: sistemul de coordonare național, criterii pentru licențierea OTR-urilor mai ambițioase, garanție de bună execuție și cascadarea responsabilității pe lanț, aplicarea standardelor CENELEC și o reglementare a costurilor de gestionare a DEEE.
Cu toate acestea, avem cel puțin 2 nelămuriri::
- cum se vor constitui în practică provizioanele pentru gestionarea a 100% din EEE-urile puse pe piață
- și cum va stabili AFM dacă OTR-urile trebuie să contribuie suplimentar la garanția de 2 milioane de lei?
În plus, Ministerul Mediului și Ministerul Economiei trebuie să modifice OM 1494/2016 privind licențierea OTR-urilor până la sfârșitul acestui an, pentru a putea aplica prevederile la 1 ianuarie 2025.