Metalele, mineralele și materialele naturale fac parte din viața noastră de zi cu zi, iar materiile prime care sunt cele mai importante din punct de vedere economic și care prezintă un risc ridicat de aprovizionare sunt denumite materii prime critice (CRM – critical raw materials). CRM sunt esențiale pentru funcționarea și integritatea unei game largi de ecosisteme industriale. Spre exemplu, capacitatea telefoanelor de a vibra este datorată prezenței tungstenului în acestea, galiul și indiul fac parte din tehnologia diodelor luminiscente (LED) din lămpi, iar semiconductorii au în componența lor siliciu metalic.
În cazul majorității metalelor, UE depinde de importuri în proporție de 75 % – 100 %[1]. Pentru a reduce dependențele externe și presiunile asupra mediului, problema subiacentă a creșterii rapide a cererii globale de resurse trebuie abordată prin reducerea și reutilizarea materialelor înainte de a le recicla.
Apetitul enorm pentru resurse (energie, alimente și materii prime) exercită o presiune extremă asupra planetei, fiind cauza a jumătate din emisiile de gaze cu efect de seră și a peste 90 % din declinul biodiversității și din stresul hidric. Extinderea economiei circulare va fi vitală pentru a atinge neutralitatea climatică până în 2050, decuplând totodată creșterea economică de utilizarea resurselor și menținând utilizarea resurselor în limitele resurselor planetei[2].
Lista UE 2023 a materiilor prime critice
La fiecare trei ani, Comisia Europeană revizuiește lista materiilor prime critice pentru UE. Comisia a publicat prima listă în 2011, iar evaluarea[3] se bazează pe date din recente și arată modul în care a evoluat caracterul critic de la prima publicare a listei. În prezent, Comisia Europeană, prin SCRREEN actualizează fișele informative privind materiile prime din 2023, cu date despre piață, cerere și oferta și date pe serii lungi de timp (începând cu anul 2000).
Importanța economică și riscul de aprovizionare sunt cei doi parametri principali utilizați pentru determinarea caracterului critic. Importanța economică analizează în detaliu alocarea materiilor prime pentru utilizările finale, pe baza aplicațiilor industriale. Riscul de aprovizionare vizează concentrarea la nivel de țară a producției globale de materii prime principale și aprovizionarea UE, guvernanța țărilor furnizoare[4], inclusiv aspectele de mediu, contribuția reciclării (și anume, a materiilor prime secundare), substituirea, dependența UE de importuri și restricțiile comerciale în țările terțe.
Lista astfel obținută a materiilor prime critice oferă un instrument factual în sprijinul elaborării politicilor UE. Comisia ia în considerare lista atunci când negociază acorduri comerciale sau încearcă să elimine denaturări ale comerțului. Lista contribuie la identificarea nevoilor de investiții și la orientarea cercetării și inovării în cadrul programului Orizont 2020 al UE, al programului Orizont Europa și al programelor naționale, în special în ceea ce privește noile tehnologii de minerit, substituirea și reciclarea. Aceasta ar trebui să fie, de asemenea, relevantă pentru economia circulară[5], pentru promovarea aprovizionării durabile și responsabile, precum și pentru politica industrială. Statele membre și întreprinderile pot, de asemenea, să o utilizeze ca un cadru de referință al UE pentru elaborarea propriilor lor evaluări specifice privind caracterul critic.
Următoarele materii prime sunt considerate strategice de către UE[6]: (a) Bismut (b) Bor – de tip metalurgic (c) Cobalt (d) Cupru (e) Galiu (f) Germaniu (g) Litiu – grad de puritate pentru baterii (h) Magneziu metalic (i) Mangan – grad de puritate pentru baterii (j) Grafit natural – grad de puritate pentru baterii (k) Nichel – grad de puritate pentru baterii (l) Metale din grupa platinei (m) Pământuri rare pentru magneți (Nd, Pr, Tb, Dy, Gd, Sm și Ce) (n) Siliciu metalic (o) Titan metalic (p) Wolfram.
Conform studiului privind CRM[7] din 2023, următoarele materii prime sunt considerate critice:
Analiza din 2020 identifica faptul că aprovizionarea UE cu numeroase materii prime critice este foarte concentrată: din China provin pământuri rare în procent de 98 %, din Turcia 98 % din stocul UE de borat, iar Africa de Sud furnizează 71 % din necesarul UE de platină și o proporție chiar mai mare de metale din grupa platinei (iridiu, rodiu și ruteniu).
Cele mai mari țări furnizoare de materii prime critice pentru UE (2020)
Conform Raportului CE privind materiile prime pentru tehnologii și sectoare strategice, avem o perspectivă privind materiile prime critice până în 2030 și 2050 pentru tehnologiile și sectoarele strategice:
- În ceea ce privește bateriile vehiculelor electrice și stocarea energiei, UE ar avea nevoie de până la de 18 ori mai mult litiu și de 5 ori mai mult cobalt în 2030, precum și de aproape de 60 ori mai mult litiu și de 15 ori mai mult cobalt în 2050, în raport cu nivelul actual al aprovizionării pentru întreaga economie a UE.
- Cererea de pământuri rare utilizate în magneții permanenți[8], de exemplu pentru vehiculele electrice, tehnologiile digitale sau turbinele eoliene, ar putea crește de zece ori până în 2050.
Acest lucru ar trebui privit în contextul global al creșterii cererii de materii prime, ca urmare a creșterii populației, a industrializării, a decarbonizării transporturilor, a sistemelor energetice și a altor sectoare industriale, a majorării cererii din partea țărilor în curs de dezvoltare și a noilor aplicații tehnologice.
O analiză a CRM este importantă și în contextul Propunerii de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui cadru pentru asigurarea aprovizionării sigure și durabile cu materii prime critice și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 168/2013, (UE) 2018/858, (UE) 2018/1724 și (UE) 2019/1020.
[1] Comisia Europeană, PEI privind materiile prime, tabloul de bord al materiilor prime 2018.
[2] Comunicarea COM (2020) 98 final.
[3] Metodologia de stabilire a listei UE a materiilor prime critice, https://op.europa.eu/s/nBRd.
[4] Metodologia UE utilizează indicatorii de guvernanță la nivel mondial (Worldwide Governance Indicators – WGI): http://info.worldbank.org/governance/wgi/. WGI abordează aspectele de mediu prevăzute la indicatorii privind eficacitatea administrației publice și calitatea cadrului de reglementare.
[5] https://ec.europa.eu/eurostat/web/circular-economy/indicators/monitoring-framework
[6] Anexa la Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui cadru pentru asigurarea aprovizionării sigure și durabile cu materii prime critice și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 168/2013, (UE) 2018/858, (UE) 2018/1724 și (UE) 2019/1020
[7] European Commission, Directorate-General for Internal Market, Industry, Entrepreneurship and SMEs, Grohol, M., Veeh, C., Study on the critical raw materials for the EU 2023 – Final report, Publications Office of the European Union, 2023, https://data.europa.eu/doi/10.2873/725585
[8] Pentru magneți permanenți: disprosiu, neodim, praseodim, samariu; Celelalte pământuri rare sunt: ytriu, lantan, ceriu, promețiu, europiu, gadoliniu, terbiu, holmiu, erbiu, tuliu, yterbiu, lutețiu.