Promulgată de Președinte și publicată ieri, 20 iunie 2023 în Monitorul Oficial, Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 125/2022 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu își produce efecte.
În domeniul DEEE (deșeuri de echipamente electrice și electronice), sunt prevăzute 2 modificări majore.
În primul rând, actorii din domeniul DEEE sunt obligați să se înregistreze și să raporteze operațiunile în SIATD, o măsură promovată de către Ministerul Mediului și așteptată de către mediul de afaceri. Obligativitatea raportării în SIATD începând cu 1 august 2023, cu o decalare cu jumătate de an pentru persoanele juridice prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. y), care gestionează deșeuri de baterii şi acumulatori portabili, precum şi deșeuri de echipamente electrice şi electronice, vizează o mai bună monitorizare a acestor fluxuri de deșeuri și o transparentizare a întregului proces. Începând cu data de 1 ianuarie 2024, cantităţile de deşeuri de echipamente electrice şi electronice și cele de deșeuri de baterii şi acumulatori portabili care nu se regăsesc în aplicaţia informatică SIATD nu vor fi luate în calcul la realizarea obiectivelor minime de gestionare a deşeurilor. Altfel spus, ce și cine nu se înregistrează și nu (se) raportează în SIATD, nu există.
A doua modificare majoră adusă de actul normativ privește reducerea penalității pentru neatingerea țintelor de colectare a DEEE, respectiv scăderea contribuției de la 4 lei la 2 lei/kg pentru categoriile 1,2, 4-6 și de la 8 la 4 lei/kg pentru categoria 3 – lămpi (surse de lumină). Această modificare legislativă a fost propunerea Coaliției PRO DEEE și a vizat, în primul rând, scăderea speculei excesive pentru accesul la DEEE practicate în fluxurile de colectare.
Contribuția ridicată, prevăzută în legislația anterioară a favorizat o speculă excesivă care a dus la creșterea prețurilor de acces la DEEE. Colectorii au ajuns să impună prețuri distorsionate și necorelate cu valoarea efortului real de colectare, la valori mărite de amenințarea cu contribuțiile AFM (4 lei/kg DEEE) în cazul neatingerii țintei de colectare. Practic, modul de stabilire a prețului per kg DEEE colectat nu era stabilit de costuri și o margine rezonabilă, ci de alternativa penalității AFM.
Penalitatea de 4 lei pe kg DEEE încuraja orice colector să perceapă cât mai mult, iar prețul pe DEEE a fost în continuă creștere și ar fi trecut de 3 lei/kg, valori care s-ar fi regăsit în valorile Timbrelor Verzi, suportate în final de consumatori. De pildă, s-ar fi ajuns la valori de peste 150 lei Timbru Verde la achiziția unei mașini de spălat rufe.
Mai mult, studiile disponibile arată clar că ceea ce se generează ca DEEE este sub ținta de colectare de 65% din media EEE puse pe piață în ultimii 3 ani, într-o piață a EEE care a crescut permanent din 2010 până în 2021. În aceste condiții, orice OTR care are mai mult de 3 ani de activitate și care nu ar fi reușit să realizeze țintele chiar și cu 5%, ar fi fost expus cu siguranță riscului de a intra în incapacitate de plată.
România deținea cea mai mare penalitate aferentă nerealizării țintelor în acest domeniu. Cu reducerea actuală, suntem în linie cu Polonia, într-un cluster oricum redus al țărilor care consideră că producătorii sunt singurii responsabili de realizarea cotelor minime de colectare, iar nu toți actorii care cert au atribuții în fluxul de colectare.
Așadar, reducerea contribuției la 2 lei/kg va readuce un echilibru de poziție între colectori, pe de o parte, și producători/OTR-uri, pe de altă parte. În loc să se alimenteze specula, se va putea acorda atenție mai mare elementelor care vor duce la un grad cât mai mare de colectare, mai ales în sistemul formal: creșterea infrastructurii de colectare disponibile cetățenilor și acțiuni de conștientizare de amploare și care să ajungă să aibă efectul scontat.
Este posibil ca diminuarea speculei să aibă drept efect și ca mai puține DEEE-uri să fie deviate din sistemul informal către cel formal și corect și mai multe DEEE-uri ar ajunge astfel să se ”piardă” în fierul vechi. Totuși, sunt instituții care ar trebui să combată aceste practici ilegale.
Punând în balanță aspectele pozitive și cele negative legate de reducerea penalității, ne așteptăm la un impact pozitiv, o presiune mai mică în piață și o creștere a cantităților reale colectate, combinată cu o transparentizare a întregului proces prin prisma raportărilor în SIATD. În consecință, adoptarea unei valori corespunzătoare realității economico-logistice din teren va echilibra situația într-o direcție de însănătoșire a fluxului de gestionare DEEE, unde accentul se va pune pe colectarea în sine, iar nu pe speculă, chiar dacă încă lipsesc centrele de colectare municipale/infrastructura națională de colectare.