Recent a fost aprobată Strategia de Economie Circulară prin Hotărârea de Guvern nr. 1172/21.09.2022. Atât Strategia, cât și planul de acțiune care îi urmează, sunt jaloane în Planul Național de Redresare și Rezliență, iar implementarea lor trebuie finalizată până la finalul anului 2026. Planul de acțiune pentru economia circulară va avea și o componentă care se referă la echipamente electrice și electronice, așa cum are și planul european de acțiune pentru economia circulară. În mod evident, acțiunile pentru acest segment trebuie să vizeze prevenirea generării de deșeuri, cu accent pe utilizarea îndelungată a produselor, reparare și reutilizare, apoi reciclare și reintroducere în circuit a produselor secundare (secondary raw materials).
În luna septembrie a avut loc webminarul găzduit de CEP – Circular Electronics Partnership: Definirea produselor electonice circulare și a sistemului necesar pentru o schimbare la scară largă. CEP a luat naștere pentru a sprijini tranziția către o economie circulară în industria electronică și este fondat de organizații neguvernamentale (ONG-uri) și Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor (UIT). Parteneriatul reunește nume mari din domeniul tehnologiei, al bunurilor de consum și al reciclării. În cadrul webminarului a fost lansată Harta sistemului electronic circular, plan de acțiune pentru industrie care are ca scop să susțină tranziția coordonată către industria circulară, viabilă din punct de vedere economic. În timp ce literatura de specialitate descrie bine necesitatea adaptătării industriei produselor electronice către o economie circulară, rămân neclare aspecte legate de ceea ce constituie un produs electronic circular și cum arată un sistem circular astfel încât să permită astfel de produse la scară largă. Prin urmare, scopul planului este acela de a stabili această înțelegere comună în cadrul industriei, pentru a servi drept viziune și element de orientare pentru membrii CEP (și nu numai) în tranziția către o industrie electronică circulară.
În contextul elaborării planului de acțiune pentru economia circulară din România, acest studiu/plan de acțiune este foarte relevant, pentru că propune soluții viabile de circularitate din punct de vedere economic.
CEP definește economia circulară ca fiind un model economic care este restaurativ și regenerativ prin concepție și care urmărește să mențină produsele, componentele și materialele la cea mai mare utilitate și valoare, minimizând în același timp aportul de materii prime în lanțul valoric și reducând fluxurile de deșeuri. În acest context, apar în mod natural două întrebări. Ce înseamnă acest lucru pentru definiția unui produs circular? Și când poate un produs să se califice drept circular?
Principiile de proiectare circulară sunt adesea asociate cu definiția produselor circulare. Aceste principii includ, printre altele, proiectarea produselor pentru durabilitate sau recuperabilitate și utilizarea de materiale secundare în loc de materiale virgine pentru a produce astfel de produse. Deși aceste principii de proiectare sunt, fără îndoială, esențiale, ele reprezintă doar o parte a ecuației. Proiectarea produselor pentru circularitate nu asigură utilizarea și recuperarea lor cu resurse la sfârșitul ciclului lor de viață. În consecință, în momentul vânzării, nu este posibil să se răspundă în mod concludent la întrebarea dacă un produs poate fi considerat circular, deoarece o mare parte din păstrarea valorii materiale a acestuia depinde de utilizarea și manipularea la sfârșitul ciclului de viață a unui produs. Pe baza acestei înțelegeri și în conformitate cu măsurătorile utilizate pe scară largă cadre de măsurare a circularității, cum ar fi Indicatorii de tranziție circulară (CTI) , Circulytics și Cradle to Cradle, planul de acțiune CEP definește un produs circular numai prin aplicarea a trei atribute.
Definiția unui produs circular electronic; sursa: Circular Electronics Partnership https://cep2030.org/files/cep-system-map-2022.pdf
- Produsul este fabricat din resurse circulare (secundare și regenerabile) verificate. Resursele secundare au trecut deja prin circuitul economic, ele sunt reutilizate în sistem, iar cele regenerabile sunt materiale pe care natura le reface la o rată egală sau mai mare decât rata de epuizare. Pentru ca aceste materiale să fie considerate circulare, producția lor trebuie să fie sustenabilă, incluzând, de exemplu, evitarea defrișărilor și reducerea la minimum a consumului de apă. În mod ideal, un produs circular constă, pe cât posibil, din componente și piese refolosite, având în vedere că reutilizarea maximizează valoarea reținută și necesită mai puține prelucrări suplimentare în comparație cu fabricarea de piese și componente noi din materiale reciclate sau regenerabile. Elementele cheie pentru asigurarea circularității resurselor utilizate în fabricare sunt alinierea cererii și a ofertei de resurse circulare, utilizarea standardizată a materialelor și aplicarea unor standarde și proceduri comune pentru transparență. Cu alte cuvinte, este nevoie de o piață pentru materii prime circulare (cerere și ofertă), precum și utilizarea unor standarde și proceduri specifice în procesul de fabricație.
- Al doilea atribut se referă la designul produsului: este conceput pentru optimizarea fazei de utilizare și recuperare a materialelor (proiectat pentru durabilitate, reparabilitate, modernizare, eficiența resurselor și recuperarea materialelor). În general, un produs electronic circular este conceput pentru a fi durabil, reparabil, modernizabil, eficient din punct de vedere al resurselor și recuperabil. Proiectarea unui produs poate avea un impact fundamental asupra deciziilor și acțiunilor diferitelor părți interesate, cum ar fi consumatorii sau reciclatorii, în timpul fazei de utilizare sau la sfârșitul ciclului de viață, acționând ca un factor favorizant al circularității. Facilitatorii sistemici de proiectare a produselor pentru optimizarea și recuperarea în faza de utilizare sunt circularitatea integrată în dezvoltarea produselor și colaborarea între lanțurile de valori pentru dezvoltarea produselor.
- Faza de utilizare a produsului este optimizată, iar materialele sunt recuperate la sfârșitul duratei de viață. Acestă fază presupune ca produsul să fie optimizat în timpul fazei de utilizare, iar la sfârșitul duratei de viață să fie colectat și materialele sale să fie recuperate pentru un nou ciclu de producție. Deși un produs poate fi proiectat pentru circularitate, cea mai mare parte a procesului circularității este încă de făcut. În ciuda tuturor eforturilor anterioare de a permite circularitatea, în cele din urmă, faza de utilizare, colectarea și recuperarea determină dacă produsul va suferi o dispariție liniară sau dacă bucla sa poate fi închisă. Pentru a putea facilita această fază, este nevoie de marketing adaptat produselor cu proprietăți circulare, de modele de vânzare în conformitate cu stimulentele circulare, de servicii care optimizează faza de utilizare a unui produs. În plus, facilitatorii sistemici trebuie să vizeze disponibilitatea consumatorilor de a returna un produs, să existe o rețea de colectare pe scară largă, o logistică inversă rapidă și eficientă din punct de vedere al costurilor și, nu în ultimul rând, facilități de sortare, dezasamblare și recuperare eficientă și eficace a produselor.
Din punctul de vedere al României, această ultimă verigă a circularității poate să fie privită drept începutul ciclului. Avem nevoie de o rețea de colectare cu aport voluntar la nivelul țării, de îmbunătățirea comportamentului cetățeanului în vederea colectării spre reciclare a DEEE-urilor, respectiv de aplicarea standardelor europene de colectare, tratare și reciclare. Pare simplu, dar infrastructura de colectare cu aport voluntar are același termen de finalizare prin PNRR ca și planul de acțiune privind economia circulară, respectiv 2026.
CEP concluzionează că produsele electronice care îndeplinesc cele trei atribute nu există încă la scară largă. În timp ce companiile își transformă încet-încet produsele și încep să construiască sisteme care mențin produsele în circuit, un sistem complet circular este mai mult o construcție ipotetică în acest moment. Din acest motiv, este util ca Planul României de Acțiune privind Economia Circulară să ia în considerare rezultatele acestui studiu și să le înglobeze în tranziția țării noastre către acest deziderat. Pașii României ar trebui să fie concreți și asumați de către Guvern dacă vrem cu adevărat să reducem decalajele în privința indicatorilor de circularitate. Ultimele date Eurostat indicau pentru România o rată de utilizare a materialelor circulare de 1.3%, în timp ce media UE era de 12.8%.