În Sedința de Guvern din 6 aprilie 2022, la propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, a fost aprobată Ordonanța de urgență privind unele măsuri de eficientizare a gestionării deșeurilor. În Monitorul Oficial – M.Of. nr. 344 din 07.04.2022 – s-a publicat acest act normativ aprobat de Guvern sub denumirea de OUG 38/2022 pentru modificarea și completarea unor acte normative în vederea eficientizării gestionării deșeurilor, care își produce efecte imediat.
Cea mai importantă modificare adusă OUG 92/2021, privind regimul deșeurilor, este aceea că se incriminează faptele care au un impact negativ semnificativ asupra mediului, calității aerului și sănătății populației. Astfel, din data de 7 aprilie 2022, incendierea oricărui tip de deșeu și/sau substanță sau obiect, îngroparea deșeurilor, precum și eliminarea deșeurilor în afara spațiilor autorizate constituie infracțiuni și se vor pedepsi cu închisoare de la trei la cinci ani sau amendă, răspunderea putând reveni atât persoanelor fizice, cât și persoanelor juridice.
În plus, fapta de abandonare a deșeurilor, care se sancționează contravențional atât atunci când e săvârșită de persoane fizice (amendă de la 10.000 la 20.000 lei), cât și de către persoane juridice (amendă între 50.000 și 70.000 lei), a fost menținută, fiind clarificată sfera de aplicare a acesteia, în noul act normativ fiind introdusă definiția abandonării deșeurilor ca ”aruncarea, inclusiv îngroparea de către o persoană fizică sau juridică a deşeurilor şi/sau substanţelor sau obiectelor în locuri sau spaţii, altele decât cele special amenajate pentru colectarea, depozitarea şi tratarea acestora”.
Coaliția PRO DEEE consideră această inițiativă legislativă a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor drept cea mai relevantă în ultimii ani pentru stoparea practicilor ilicite și dăunătoare în domeniu, cu impact extrem de important pentru protecția mediului și managementul Deșeurilor de Echipamente Electrice Electronice (DEEE) și, unde arderile de cabluri și a altor DEEE-uri pentru obținerea cuprului și a altor materiale valoroase erau utilizate pentru vinderea acestota la fier vechi. Noua modificare legislativă care incriminează arderea de deșeuri transformă această „operațiune informală” într-una penală.
Domnul Mircea Fechet, membru în Comisia de Mediu a Camerei Deputaților și fost Ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor, este unul dintre specialiștii de referință în domeniului deșeurilor din Parlamentul României. Domnia sa ne-a subliniat importanța acestor modificări legislative pentru managementul deșeurilor și ce alte modificări legislative trebuie vizate: „Din nefericire, în România, problema arderii deșeurilor pentru valorificarea metalelor este una cu un impact de mediu semnificativ, fapt ce a determinat Guvernul să ia o măsura excepțională: incriminarea acestor fapte. Problema de fond nu va fi însă remediată doar cu amenințarea cu închisoarea. Vor trebui luate măsuri complementare care să țină cont de profunzimea acestui fenomen, suprapus aproape de fiecare dată cu evaziunea fiscală, spălarea de bani, exploatarea persoanelor defavorizate etc.. Statul este dator să facă mult mai mult decât atât, respectiv să se implice activ în a oferi o alternativă viabilă acelor familii care astăzi își asigură traiul de pe o zi pe alta prin această practică atât de dăunătoare mediului, respectiv incendierea deșeurilor.”
Incriminarea acestor fapte aduce și alte consecințe colaterale, reglementate în legislația penală de drept comun. Astfel, Codul Penal, la art. 112 alin (1) lit. a), menționează că sunt supuse confiscării speciale bunurile ”produse prin săvârşirea faptei prevăzute de legea penală”, deci inclusiv materiile rezultate în urma arderilor. În plus, art. 270 Cod Penal, referitor la tăinuire, menționează la alin. (1) că ”Primirea, dobândirea, transformarea ori înlesnirea valorificării unui bun, de către o persoană care fie a cunoscut, fie a prevăzut din împrejurările concrete că acesta provine din săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, chiar fără a cunoaşte natura acesteia, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă”, ceea ce înseamnă că persoanele fizice sau juridice care achiziționează și tranzacționează astfel de materii rezultate în urma arderilor pot fi urmărite penal.
Răzvan Ziemba, Președintele Asociației Environ și membru fondator al Coaliției PRO DEEE, a subliniat importanța acestei schimbări legislative asupra domeniului în care activează, pe fondul Campaniei Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Curățăm România, lansată pe data de 4 aprilie: „Aștept cu mare interes aplicarea acestei legi, pentru că se întâmplă adesea ca legislația să existe dar aplicarea ei să fie deficitară. Am și un interes cât se poate de personal datorită zonei în care locuiesc. Este incredibil câte deșeuri pot fi găsite în pădurea Băneasa în special în zonele de pădure limitrofe cu zonele rezidențiale. De asemenea sunt nopți în care calitatea aerului din zona este extrem de proastă din cauza arderilor ilegale din comuna Voluntari. Parerea mea este că e nevoie de o aplicare mult mai strictă a legislației! Până atunci, împreună cu partenerii din Coaliție, salutăm această inițiativă legislativă și campania Curățăm România pe care le consideram cât se poate de benefice!”
Drept urmare, ne așteptăm ca în viitorul apropiat atât arderea, cât și vânzarea și cumpărarea de cupru ars (obținut în urma arderilor, un exemplu) să fie pedepsite cu închisoarea de la 3 la 5 ani, respectiv de la 1 la 5 ani. În mod evident, aceasă practică până acum păsuită de către autoritățile române trebuie să ia sfârșit, iar organizațiile care până acum cumpărau cuprul astfel obținut să înceteze această practică ilegală care mai nou are consecințe penale aferente.