Pe 31 martie am vorbit la Retail talks despre managementul DEEE în contextul economiei circulare
Pe 31 martie am vorbit la Retail talks despre statisticile europene privitoare la DEEE. Într-un articol anterior prezentam statisticile Eurostat așa cum au fost ele publicate în prima parte a lunii martie. Comparând aceste date cu cele din raportul ANPM asupra stării mediului în România pentru anul 2020, observăm o serie de diferențe între cele două surse oficiale privitoare la datele DEEE din 2019. În primul rând, conform Eurostat, datele folosite pentru Romania aferente anului 2019 sunt de fapt din 2018 (datele anterioare raportate de România erau din 2016). În raportul ANPM sunt prezentate datele din 2018 când au fost colectate 63.779 tone (ținta a fost de 90.985 tone, gradul de colectare fiind de 31.5% rezultat din datele ANPM) și cele preliminare din 2019, când au fost colectate 87.623 tone (ținta a fost de 104.966 tone).
Drept urmare, conform datelor publicate de ANPM, în 2019 s-a atins un grad de colectare de 37.6%, cu 10% mai ridicat decât cel publicat de către Eurostat, de 27.3%, dar diferit față de datele ANPM din 2018. Acest procent de 37.6% ne-ar situa de fapt în rating-ul Eurostat cu 3 pozitii mai sus, între Italia (39.45%) și Cipru (33.6%). Datele oficiale rămân cele publicate de Eurostat transmise de către țările membre, acolo unde singurele țări care și-au atins ținta de 65% sunt Bulgaria cu 81% (!), Croatia și Polonia cu 72-73% (!). Nicio țară vestică, cu tradiție în managementul corespunzător al deșeurilor nu a reușit să atingă ținta de 65% pentru toate categoriile de DEEE până acum.
La Retail Talks am vorbit despre mai multe aspecte legate de DEEE, de centrele de colectare cu aport voluntar care sunt practic inexistente la nivelul administrației publice locale, despre obiceiurile de consum ale românilor rezultate din studiul Environ și nu numai, despre situația în alte țări europene, așa cum a prezentat-o prin comparație cu România domnul Dr. Gheorghe Loloiu, director general RLG România. În plus, Damien Thiery de la Ateliere Fără Frontiere a dat poate cel mai relevant exemplu de bună practică în domeniul pregătirii pentru reutilizare a DEEE, a vorbit despre nevoie școlilor din România care nu sunt nici pe departe acoperite, deși toate echipamentele IT recondiționate ajung la ele. Împreună cu Simina Lakatos de la IRCEM am subliniat importanța demarării unui studiu cu privire la cantitatea de DEEE existentă pe piața nesaturată din România și dacă este realistă atingerea țintei de 65% din EEE puse pe piață în cei 3 ani anteriori sau este nevoie de adoptarea unei ținte naționale de 85% din DEEE generate. Legat de soluții, discuțiile s-au axat pe înființarea unui Clearing House și pe alte modificări legislative care vizează ținte pentru OTR-urile noi, aplicarea stadardelor UE pentru colectare și tratare, trecerea prin Parlament a OUG 5/2015 și adaptarea ei la pachetul Economiei Circulare.