Studiul comandat de Material Focus UK, la care a contribuit și WEEE Forum, a identificat faptul că introducerea unui sistem de „matching/alocare” pe cote de piață ar putea aduce beneficii sistemului DEEE din Marea Britanie. Scopul acestui studiu a fost analiza funcționării „alocării” în alte țări și de a dezvolta o bază de dovezi actualizate pentru a stabili dacă și cum ar putea fi benefică pentru sistemul britanic și, mai ales, dacă ar putea fi implementat în mod practic. Concluziile vor sprijini viitoarea consultare privind sistemul britanic de gestionare a DEEE din Marea Britanie.
Raportul „A UK WEEE Matching System: Un studiu de fezabilitate a opțiunilor” detaliază beneficiile pe care le-ar putea aduce această abordare, dar recunoaște, de asemenea, impactul și costurile pe care le-ar genera. Raportul identifică domeniile de investigație suplimentară care ar fi necesare ca parte a unei revizuiri holistice a sistemului britanic de DEEE, în care Departamentul pentru Mediu, Alimentație și Afaceri Rurale UK (DEFRA) ocupă un loc central.
Matching-ul/ alocarea se referă la dezvoltarea unui sistem administrativ care va avea ca scop ca OTR-urile să colecteze DEEE din diferite surse, la un nivel echivalent cu cota de piață combinată a producătorilor membri. Este o alternativă la abordarea actuală din Regatul Unit, în care OTR-urile participă la licitații competitive pentru accesul la unele sau la toate instalațiile de colectare desemnate (DCF).
Un organism de coordonare, cunoscut sub numele de Clearing House, este de obicei înființat pentru a gestiona și administra algoritmul de alocare. Această parte terță dă instrucțiuni OTR-urilor (și subcontractanților acestora, dacă este cazul) cu privire la cantitatea de DEEE pe care sunt obligați să le colecteze în cadrul sistemului și de la ce puncte de colectare. În afară de aceasta funcție de bază, Clearing House-ul ar putea, de asemenea, să pună în comun resursele OTR-urilor pentru a administra anumite sarcini comune precum auditul furnizorilor de servicii – într-un mod mai eficient și armonizat. Având un sistem centralizat de acest tip care să coordoneze fluxul de informații, calitatea și transparența datelor pot fi, de asemenea, îmbunătățite.
Având în vedere că în UK funcționează multe OTR-uri, alocarea ar însemna că resursele care se concentrează în prezent pe concurența pentru accesul la DEEE, ar putea fi redirecționate către activități mai productive și mai progresiste pentru a îmbunătăți performanța sistemului DEEE. Prin această aliniere s-ar asigura că toate OTR-urile au acces la cota de piață a membrilor lor în ceea ce privește DEEE colectate din Regatul Unit. De asemenea, această aliniere ar putea impune tuturor OTR-urilor să colecteze și să recicleze efectiv DEEE și să reducă utilizarea achizițiilor de DEEE. În general, acest lucru ar putea elimina denaturările economice care, după cum susțin unii reprezentanți din industrie, rezultă din abordarea actuală din cauza diferențelor în ceea ce privește natura și costurile de colectare a DEEE de la DCF-urile din Regatul Unit.
Au fost identificate patru metode de „matching” în urma intervievării a 11 teritorii (10 în Europa și 1 în Statele Unite). Dintre cele 11 teritorii, Slovenia, Suedia și Norvegia au doar compensare financiară, care este, de asemenea, o formă de alocare. Cele trei metode fizice (care implică alocarea de responsabilitate) sunt: alocarea prin cerere de ridicare, prin puncte de colectare și prin repartizare geografică. Un mecanism de echilibrare post-matching este necesar în toate cele trei metode, care poate fi o combinație de realocarea temporară a cererii de ridicare/punctelor de colectare, cu reportarea abaterilor la următoarele puncte de colectare anul de conformitate următor, sau compensare financiară.
O concluzie generală desprinsă din cele 11 exemple este aceea că există o varietate de abordări în materie de alocare, nu există un model standard, iar fiecare țară a dezvoltat un sistem care se potrivește propriului context. În plus, raportul detaliază următorii factori de succes:
● numărul de OTR-uri și peisajul concurențial;
● participarea obligatorie pentru toate ORT-urile;
● sprijinul din partea stakeholderilor;
● depășirea rezistenței la schimbare.
Studiul este relevant pentru România, unde acținează un număr în creștere de ORT-uri, unde concurența pe piața deșeurilor este acerbă, iar accesul la DEEE este influențat de mai mulți factori. Cel mai mare impediment în accesul la DEEE în România îl reprezintă lipsa infrastructurii de colectare la nivelul autorităților locale.