Economia circulară se încheie cu reciclarea și un nou ciclu de producție, dar până acolo sunt mai mulți pași foarte importanți de urmat. Acești pași se referă la producția și comercializarea unor produse sustenabile, la un consum responsabil, în care utilizăm un echipament pe temen lung, apoi îl reparăm și când ajunge la sfârșitul ciclului de viață îl colectăm separat în vederea pregătirii pentru reutilizare și la final a reciclării.
Cadrul de monitorizare al UE privind economia circulară este împărțit în 5 domenii tematice:
- producție și consum
- gestionarea deșeurilor
- materii prime secundare
- competitivitate și inovare
- durabilitate și reziliență globală
În 2023, rata de circularitate a utilizării materialelor în UE era de 11,8%, cu 3,6 puncte procentuale (pp) mai mult decât în 2004, iar România se afla pe ultimul loc din UE, cu o rată de circularitate de 1.3%. Circularitatea materialelor în economie se referă la ponderea deșeurilor reciclate din cantitatea totală de materiale utilizate în economie iar creșterea ratei de circularitate ar reduce cantitatea de materii prime extrase pentru producție și impactul negativ asociat asupra mediului și climei.
Rata de reciclare a DEEE este calculată prin împărțirea greutății deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE) care intră în instalația de reciclare/pregătire pentru reutilizare la greutatea tuturor DEEE colectate separat (ambele în unitate de masă). Legat de acest indicator al circularității, România se află la 79%, cu doar 1.7% sub media UE, de 80.7%.
În 2022, rata de colectare a DEEE în Uniunea Europeană a fost de 40,1%, în timp pe România a colectat 147.907 tone și se află în prima parte a clasamentului, cu 7.7 kg/cap de locuitor DEEE colectate. România are în față state membre precum Irlanda, Austria, Belgia. În clasament ne urmează țări precum Luxemburg, Spania, Franța, Ungaria, Italia, Germania, Danemarca, Olanda. Având în vedere lipsa infrastructurii de colectare la nivelul autorităților locale, lipsa unei culturi a cetățenilor de predare a DEEE în fluxul formal, România are rezultate din ce în ce mai bune.
Cu toate acestea, economia circulară se referă la prevenirea generării deșerilor, la punerea pe piață a unor echipamente proiectate circular, reparare și pregătirea pentru reutilizare. Principiile de proiectare circulară sunt adesea asociate cu definiția produselor circulare și includ, printre altele:
- proiectarea produselor pentru durabilitate sau recuperabilitate
- utilizarea de materiale secundare în loc de materiale virgine pentru a produce astfel de produse.
Proiectarea produselor pentru circularitate nu asigură utilizarea și recuperarea lor cu resurse la sfârșitul ciclului lor de viață. În momentul vânzării, nu este posibil să se răspundă în mod concludent la întrebarea dacă un produs poate fi considerat circular, deoarece o mare parte din păstrarea valorii materiale a acestuia depinde de utilizarea și manipularea la sfârșitul ciclului de viață a unui produs.
În cadrul Pactului Verde European, Comisia Europeană a adoptat în 2024, 2 acte normative cu impact major asupra Echipamentelor Electrice și Electronice:
- Directiva dreptului la reparare cu scopul de a îmbunătăți accesul consumatorilor la reparații pentru produsele efecte și de a promova economia circulară. Pe scurt, această directivă vrea să facă mai ușor, mai ieftin și mai atractiv să repari produsele decât să le înlocuiești.
Obiective:
- Să reducă deșeurile electronice și consumul de resurse.
- Să sprijine consumatorii să economisească bani.
- Să stimuleze noi piețe de reparații și locuri de muncă verzi.
- Să combată practica „planned obsolescence” (proiectarea intenționată a produselor să se strice după o perioadă).
Printre elemente cheie ale Directivei menționăm:
Obligația producătorilor de a facilita reparațiile:
– Producătorii trebuie să asigure piese de schimb, instrumente și informații tehnice necesare pentru reparații (nu doar pentru service-uri autorizate, ci și pentru consumatori și reparatori independenți).
– Aceste resurse trebuie să fie disponibile pentru o perioadă rezonabilă (de ex. 5–10 ani după ce produsul a fost pus pe piață).
Prioritizarea reparației în perioada de garanție: Dacă un produs se defectează în perioada de garanție, vânzătorul trebuie să ofere reparația ca opțiune principală (înainte de a propune înlocuirea).
Extinderea dreptului la reparații după expirarea garanției: După expirarea garanției legale, consumatorii au dreptul să ceară reparația produselor de la producător, iar acesta este obligat să răspundă pozitiv.
O platformă europeană de reparații: Va exista un portal online unde consumatorii pot găsi ateliere de reparații locale, reparatori independenți, și comunități de reparare (ex. Repair Cafés).
Certificări pentru reparatori: Se încurajează introducerea unor etichete/certificări pentru service-urile care oferă reparații de calitate, transparente și sustenabile.
Produsele vizate inițial sunt: telefoane mobile, laptopuri, mașini de spălat, televizoare, aspiratoare, dar lista poate fi extinsă în viitor.
B. Regulamentul privind Ecodesign-ul pentru Produse Sustenabile (ESPR)
Este o lege europeană care cere ca toate produsele comercializate în UE să fie mai sustenabile, mai reparabile, mai eficiente energetic și mai ușor de reciclat încă din faza de proiectare. Regulamentul ESPR face din sustenabilitate o regulă, nu o opțiune, și va schimba felul în care sunt proiectate, cumpărate și folosite produsele în România și în toată Europa.
Reguli obligatorii de ecodesign pentru orice produs (nu doar electrocasnice):
- Produsele trebuie proiectate să aibă durată de viață mai lungă.
- Trebuie să fie ușor de reparat și dezasamblat (ex: fără lipire inutilă, fără șuruburi ascunse).
- Trebuie să folosească materiale reciclabile și mai puțin poluante.
Ce presupune concret regulamentul?
Obligația de a furniza un „Pașaport Digital al Produsului„: Fiecare produs va avea un cod QR sau un link unde consumatorii pot vedea informații oficiale: materiale folosite, reparații posibile, durata de viață estimată, emisii de carbon, reciclabilitate etc.
Interzicerea practicilor de „obsolescență programată”: Producătorii nu mai au voie să proiecteze produse să se strice intenționat sau să limiteze durata lor de utilizare.
Eficiență energetică și consum de resurse:
- Produsele trebuie să consume mai puțină energie și apă.
- Trebuie optimizate pentru consum minim pe parcursul vieții lor (ex: mașini de spălat, televizoare, iluminat).
Monitorizare și sancțiuni:
- Statele membre (inclusiv România) vor avea instituții care verifică produsele pe piață.
- Producătorii care nu respectă noile reguli vor putea primi amenzi consistente sau vor fi scoși de pe piața UE.
Produse vizate:
- Electronice: telefoane, tablete, laptopuri, televizoare
- Electrocasnice: frigidere, mașini de spălat, aspiratoare
- Mobilier, Textile (îmbrăcăminte, încălțăminte), Ambalaje
- Baterii și vehicule electrice
Concluzii
Cele 2 acte normative europene trebuie transpuse și implementate, răspunderea extinsă a producătorului vizează mai nou proiectarea produselor sustenabile, pașaportul digital al produselor care duce la o reparare facilă și la piese de schimb disponibile pe piață la un preț decent.
Economia circulară este despre consum sustenabil, reparații, pregătire pentru reutilizare înainte de ultimul pas, care este reciclarea. Iar pentru această tranziție este nevoie de:
- producători și cetățeni responsabili;
- produse pe care putem și vrem să le folosim un timp îndelungat.