Eficiența canalelor de colectare a DEEE în România: O analiză comparativă la nivel european

Gestionarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE) este una dintre provocările semnificative cu care România se confruntă, în ciuda cadrului juridic aliniat la directivele europene. Conform datelor Eurostat din 2020, România reușește să colecteze doar 32% din totalul DEEE, mult sub obiectivul european de 65%. Datele ANPM indică pentru 2022 o colectare de 51.9%. În același timp, distribuția volumelor colectate pe canale de colectare variază semnificativ, după cum reiese din datele WEEE Forum din 2023. În acest context, este esențial să evaluăm eficiența acestor canale și să analizăm modul în care România poate îmbunătăți acest sistem esențial pentru protecția mediului și dezvoltarea economiei circulare.

Distribuția canalelor de colectare a DEEE: Nevoia unei infrastructuri mai robuste

În România, colectarea DEEE se desfășoară prin trei canale principale: Retail (comerț cu amănuntul), Municipalități și Altele (campanii private, ONG-uri etc.). Potrivit datelor WEEE Forum, aceste canale nu sunt utilizate în mod echilibrat, ceea ce afectează performanța generală a colectării.

Sursa: Ecotic

• Retail: În prezent,  23% din DEEE sunt colectate prin intermediul retailerilor. Spre comparație, în Irlanda , acest canal acoperă 52% din totalul colectărilor. În România, acest sector nu este suficient de bine integrat în infrastructura de gestionare a deșeurilor, ceea ce reduce considerabil accesibilitatea pentru consumatori. Este esențial ca retailerii să devină puncte-cheie de colectare, cu facilități accesibile în toată țara.
• Municipalități: Doar 4% din DEEE sunt colectate prin infrastructura municipală, o valoare nesemnificativă în comparație cu țări precum Suedia, unde acest canal acoperă 90% din colectare, Italia, cu 75% sau Austria cu 68%. Acest lucru reflectă faptul că în cele mai multe regiuni ale României, rețelele de colectare publică sunt inexistente. Municipalitățile trebuie să prioritizeze crearea centrelor de colectare, atât în mediul urban, cât și în cel rural. Un prim demers coerent la nivel național este lansarea celor 570 de centre de colectare prin aport voluntar, finanțate prin PNRR, cu termen asumat pentru toamna lui 2026.
• Altele: În România, 50% din colectarea DEEE se realizează prin colectori autorizați care au de cele mai multe ori input din colectarea informală. Situația fiind similară cu cea a Macedoniei de Nord, care folosește acest canal pentru aproximativ 80% din colectări.

În țările unde canalele de colectare prin municipalități și retail funcționează eficient, ponderea categoriei „Altele” este considerabil redusă sau chiar inexistentă. De exemplu, în Italia și Suedia, care înregistrează procente semnificative de colectare prin infrastructura municipală (75% și, respectiv, 90%), acest canal acoperă aproape toată colectarea DEEE, eliminând astfel necesitatea unui aport major din partea inițiativelor private și ONG-urilor.

Toate aceste date evidențiază un lucru îngrijorător: România nu are o infrastructură de colectare DEEE la nivel municipal, colectarea  se bazează într-o proporție covârșitoare pe inițiative private. Aceasta duce la o colectare insuficientă și neuniform distribuită geografic, lăsând consumatorii cu opțiuni limitate pentru eliminarea responsabilă a acestor deșeuri.

România și obiectivul european de 65%: Un drum lung de parcurs

Cu siguranță, nivelul de colectare a crescut de la ultimele date raportate către Eurostat. Conform ANPM, în anul 2022 gradul de colectare DEEE a fost de 52% datorită eforturilor depuse de Organizațiile de Transfer de Responsabilitate, cu susținerea colectorilor și a retail-ului. Cu toate acestea, România se află sub ținta de 65%, ca majoritatea statelor europene.

Printre problemele majore se numără infrastructura insuficient dezvoltată, neimplicarea municipalităților, dar și lipsa de conștientizare a populației. Cetățenii nu sunt adesea suficient informați despre importanța reciclării echipamentelor uzate sau despre locațiile unde pot returna aceste deșeuri. În consecință, multe echipamente ori

•  se pierd printre celelalte deșeuri din gospodării – iar aici vorbim despre echipamentele de mici dimensiuni și baterii
• sunt predate către colectori informali și ajung la fier vechi, fiind gestionate neconform (uneori abandonate pe câmp sau incediate)
• altele rămân în gospodării, necolectate și nevalorificate.

 Singura șansă să crească gradul de colectare este o schimbare a mentalității cetățenilor care trebuie să ajungă la un comportament responsabil, să predea spre reciclare DEEE, astfel încât să nu se mai piardă în deșeurile menajere (depozitate) sau în fluxul informal. Pentru acest deziderat, este necesară o infrastructură la nivel local și o campanie națională (unitară).

Pentru ca România să își îmbunătățească performanța în colectarea DEEE și să atingă obiectivele europene, este necesar un set de măsuri structurale și operaționale.

• crearea infrastructurii municipale: înființarea centrelor de colectare  la nivel localeste esențiașă pentru a asigura accesul cetățenilor la aceste servicii. Colaborarea între autoritățile publice și sectorul privat ar putea accelera acest proces, creând un sistem mai eficient, în special în zonele rurale, unde colectarea DEEE este în mare parte inexistentă. Este important de menționat că o implicare mai asumată a autorităților locale are premise de acoperire mai uniformă a comunităților locale, după reguli unitare, ceea ce ar face mai facilă informarea cetățenilor cu privire la infrastructura pe care o au la dispoziție
• Diversificarea soluțiilor alternative de colectare: România ar trebui să încurajeze mai multe inițiative private și ONG-uri să se implice în colectarea DEEE. Acest lucru s-a dovedit a fi eficient în alte țări europene și poate contribui semnificativ la creșterea ratei de colectare. Campaniile mobile de colectare sau inițiativele de colectare door-to-door sunt exemple de soluții care funcționează, dar ar putea fi inițiate mai des și, în plus, ar conduce firesc la dezvoltarea activității de reparare întrucât ONG-urile și micii antreprenori au agilitatea necesară pentru aceste mici inițiative lucrative.
• Creșterea conștientizării publicului: Lipsa de informare în rândul cetățenilor este o problemă majoră. Campaniile educaționale la nivel național, susținute de autorități și sectorul privat, ar putea ajuta la crearea unei culturi a reciclării și, poate chiar mai acut necesar, de descurajare a abandonării deșeurilor electrice în locuri neautorizate. Acest proces trebuie să înceapă din școli, pentru a forma o nouă generație conștientă de importanța protecției mediului, însă trebuie să NU se oprească acolo.

Intervalul pentru ajustări necesare se restrânge

Reforma infrastructurii de colectare, colaborarea strânsă între sectorul public și privat sunt pași esențiali pentru a îmbunătăți această situația României. De asemenea, este esențială educarea și conștientizarea populației cu privire la importanța prevenirii generării DEEE, înaintea reciclării DEEE. Cu eforturile necesare, România poate nu doar să își îmbunătățească performanțele, ci și să contribuie în mod semnificativ la protecția mediului și la dezvoltarea unei economii circulare durabile.

Articol scris în colaborare cu Ecoteca