Rezultatele UNITAR: THE GLOBAL E-WASTE MONITOR 2024 sunt îngrijorătoare, fiind necesare măsuri clare care să eficientizeze reparațiile, colectarea separată și reciclarea, precum și utilizarea materiilor prime secundare în cicluri noi de producție.
Monitorul global al deșeurilor electronice arată că, până în 2022, lumea va genera 62 de miliarde de kg de deșeuri electronice, adică o medie de 7,8 kg pe cap de locuitor. Doar 22,3 % (13,8 miliarde de kg) din deșeurile electronice generate au fost documentate ca fiind colectate și reciclate în mod corespunzător. Datele publicate în raport sunt extrem de interesante și ne dau o viziune de ansamblu asupra întregului ciclu al echipamentelor electrice și electronice, obiceiuri de consum și de gestionarea la nivel macro a resurselor.
În 2010, lumea a generat 34 de miliarde de kg de deșeuri electronice, iar această cantitate a crescut anual cu o medie de 2,3 miliarde de kg pe an. Rata de colectare și reciclare formală documentată a crescut, de asemenea, de la 8 miliarde de kg în 2010 la o rată medie de 0,5 miliarde de kg pe an.
Monitorul evidențiază faptul că în țările în curs de dezvoltare sunt vândute pentru prima dată cantități tot mai mari de EEE; cu toate acestea, o mare parte din echipamente sunt utilizate inițial în țările dezvoltate și sunt expediate pentru a fi utilizate ulterior datorită prețurilor relativ mai mici ale dispozitivelor.
Monitorizarea cantităților și a fluxurilor de deșeuri electronice este esențială pentru evaluarea evoluțiilor în timp, pentru stabilirea și evaluarea obiectivelor și pentru a măsura în ce măsură produsele electronice pot contribui la reducerea impactului schimbărilor climatice și la minimizarea penuriei de resurse. Atunci când sunt utilizate pentru a spori colectarea și reciclarea corectă, datele și legile adecvate pot fi extrem de eficiente în accelerarea protecției mediului și în păstrarea materialelor valoroase. Cu toate acestea, fără o imagine cuprinzătoare și reprezentativă a provocării globale a deșeurilor electronice, adevărata amploare a acestui flux de deșeuri și externalitățile negative pe care le creează vor rămâne necunoscute. Pe de altă parte, pentru ca industria și factorii de decizie politică să exploateze cu adevărat potențialul pozitiv de economie circulară al sectorului electronic, trebuie să existe date fiabile disponibile în mod liber pentru a informa procesul decizional.
Potrivit UNITAR, în 2022, la nivel mondial a fost generată o cantitate record de 62 de miliarde de kg de deșeuri electronice (echivalentul unei medii de 7,8 kg pe cap de locuitor pe an); 22,3 % din această masă de deșeuri electronice a fost documentată ca fiind colectată în mod oficial și reciclată într-un mod corespunzător.
Ca urmare a gestionării neconforme a deșeurilor electronice, în fiecare an sunt eliberate în mediu 58 de mii de kg de mercur și 45 de milioane de kg de materiale plastice care conțin substanțe ignifuge bromurate. Acest lucru are un impact direct și grav asupra mediului și asupra sănătății oamenilor.
Deșeurile electronice generate în 2022 conțineau 31 de miliarde de kg de metale, 17 miliarde de kg de materiale plastice și 14 miliarde de kg de alte materiale (minerale, sticlă, materiale compozite etc.). Se estimează că 19 miliarde de kg de deșeuri electronice, în principal din metale precum fierul, care este prezent în cantități mari și are rate ridicate de reciclare în aproape toate rutele de gestionare a deșeurilor electronice, au fost transformate în resurse secundare. Metalele din grupa platinei și metalele prețioase au fost printre cele mai valoroase metale, dar au fost prezente în cantități mult mai mici; cu toate acestea, se estimează că aproximativ 300 de mii de kg au fost transformate în resurse secundare prin intermediul practicilor formale și informale de reciclare.
Ponderea cererilor de brevet pentru gestionarea deșeurilor electronice a crescut de la 148 la un milion în 2010 la 787 la un milion în 2022. Cele mai multe dintre aceste cereri au fost legate de tehnologiile de reciclare a cablurilor, fără a exista aproape niciun semn de creștere a numărului de brevete depuse pentru tehnologiile legate de recuperarea materiilor prime critice. Deși elementele de pământuri rare au proprietăți unice care sunt esențiale pentru tehnologiile viitoare, inclusiv pentru generarea de energie regenerabilă și pentru e-mobilitate, lumea rămâne uimitor de dependentă de lanțurile de producție ale câtorva țări. Reciclarea acestor elemente rămâne o provocare din punct de vedere economic, chiar și în cazul dispozitivelor cu un conținut mai ridicat. În consecință, activitățile de reciclare absorb doar aproximativ 1 % din cererea actuală de reciclare a elementelor de pământuri rare. Prețul de piață pentru elementele de pământuri rare este încă prea scăzut pentru a susține operațiunile comerciale de reciclare la scară mai mare.
Ratele oficiale documentate de colectare și reciclare variază în mod semnificativ între regiuni, iar Europa se mândrește cu o rată de 42,8 %. Cu toate acestea, statele membre ale UE au făcut puține progrese în ceea ce privește atingerea propriilor obiective de colectare obligatorii din punct de vedere juridic. Țările africane generează cele mai mici cantități de deșeuri electronice, dar ratele lor de reciclare sunt sub 1%. Asia generează aproape jumătate din deșeurile electronice din lume (30 de miliarde de kg), dar a făcut progrese limitate în gestionarea deșeurilor electronice. În plus, relativ puține dintre țările Asiei au adoptat o legislație sau au stabilit obiective clare de colectare a deșeurilor electronice.
În 2022, regiunile care au generat cea mai mare cantitate de deșeuri electronice pe cap de locuitor au fost Europa (17,6 kg), Oceania (16,1 kg) și America (14,1 kg). Deoarece acestea sunt regiunile cu cea mai avansată infrastructură de colectare și reciclare, ele au, de asemenea, cele mai mari rate documentate de colectare și reciclare pe cap de locuitor (7,53 kg pe cap de locuitor în Europa, 6,66 kg pe cap de locuitor în Oceania și 4,2 kg pe cap de locuitor în Americi).
Aproximativ o treime (20 miliarde kg) din deșeurile electronice din lume iau forma unor echipamente mici, cum ar fi jucării, cuptoare cu microunde, aspiratoare și țigări electronice, totuși ratele de reciclare pentru această categorie de echipamente rămân foarte scăzute, la doar 12. la sută la nivel global. Alte 5 miliarde de kg de deșeuri electronice sunt alcătuite din mici echipamente IT și de telecomunicații, care includ laptopuri, telefoane mobile, dispozitive GPS și routere; doar 22% sunt documentate ca fiind colectate și reciclate în mod oficial.
Rata de creștere a țărilor care implementează politici, legislație sau reglementări privind deșeurile electronice este în scădere, conform datelor din iunie 2023. În total, 81 de țări (42% din toate țările din lume) au adoptat politici privind deșeurile electronice, acoperind 72% din populația globală.
Dintre aceste 81 de țări, 67 aveau un instrument juridic care reglementează gestionarea deșeurilor electronice și care conținea dispoziții care promovau principiul politicii de mediu al responsabilității extinse a producătorului (EPR). Țările care dispun de un astfel de instrument juridic tind să aibă o rețea largă de puncte de colectare pentru colectarea separată a deșeurilor electronice, mecanisme de finanțare pentru gestionarea adecvată a deșeurilor electronice, precum și o documentație și o infrastructură de gestionare a deșeurilor electronice mai bune. Cu toate acestea, punerea în aplicare a politicii, legislației și reglementărilor privind deșeurile electronice rămâne o adevărată provocare la nivel mondial, iar stagnarea ratei globale de colectare și reciclare a deșeurilor electronice este probabil exacerbată de faptul că doar 46 de țări au obiective privind rata de colectare și doar 36 au obiective privind rata de reciclare.
În general, nivelul de conștientizare cu privire la deșeurile electronice rămâne scăzut și există puține opțiuni adecvate de eliminare. În plus, diferența dintre gradul de conștientizare și acțiunile și punerea în aplicare efectivă rămâne uriașă, așa cum au experimentat multe țări cu venituri ridicate. Deși există opțiuni limitate de eliminare a deșeurilor electronice și o amprentă ecologică rezultată din producție, există un impuls pentru promovarea utilizării prelungite a produselor EEE prin repararea și recondiționarea acestora. Cu toate acestea, există încă limitări clare în ceea ce privește practicile de reciclare ecologice, din cauza ratelor scăzute de colectare și a infrastructurii de reciclare limitate din multe părți ale lumii. Pentru a rezolva această problemă, este esențial să se investească mai mult în dezvoltarea infrastructurii, să se promoveze mai mult repararea și reutilizarea, să se consolideze capacitățile și să se ia măsuri pentru a stopa transporturile ilegale de deșeuri electronice.
Implicațiile asupra economiei circulare
Valoarea economică a metalelor conținute în deșeurile electronice generate la nivel mondial în 2022 este estimată la 91 de miliarde USD. Materiile prime secundare valoroase sunt cuprul (19 miliarde USD), aurul (15 miliarde USD) și fierul (16 miliarde USD). Aceste metale pot fi recuperate în mod eficient, cu rate de reciclare ridicate, cu ajutorul tehnologiilor actuale de gestionare a deșeurilor electronice, ceea ce implică faptul că îmbunătățirea ratelor de colectare ar putea crește substanțial ratele actuale de recuperare a valorii.
În prezent, gestionarea deșeurilor electronice generează materii prime secundare în valoare de 28 de miliarde de dolari din totalul de 91 de miliarde de dolari. Cele mai multe pierderi au loc din cauza incinerării, a depozitării la groapa de gunoi sau a tratării necorespunzătoare. Producția actuală de materii prime secundare evită extragerea a 900 de miliarde de kg de minereu.
Acest lucru evidențiază importanța unei economii circulare pentru a crea lanțuri valorice mai sigure și mai durabile. În plus, mineritul urban este esențial pentru a reduce și mai mult degradarea mediului. Gestionarea deșeurilor electronice la nivel mondial previne 93 de miliarde de kg de emisii echivalente cu CO2 sub formă de agenți frigorifici din echipamentele de schimb de temperatură (41 de miliarde de kg) și prin emisiile mai mici de gaze cu efect de seră obținute prin reciclarea metalelor față de minerit (52 de miliarde de kg). În plus, exploatarea minieră urbană constituie o abordare mai durabilă a utilizării resurselor, deoarece conservă resursele naturale, reduce impactul asupra mediului și perturbarea terenurilor în comparație cu activitățile miniere primare, economisește energie, îndepărtează deșeurile electronice de la depozitele de deșeuri, creează oportunități economice locale și îmbunătățește securitatea lanțului de aprovizionare.
Conform evaluărilor economice actuale, gestionarea deșeurilor electronice, în stadiul actual, prezintă beneficii economice (de exemplu, recuperarea metalelor), dar și costuri (de exemplu, tratarea deșeurilor electronice și costurile ascunse externalizate pentru societate). Costul economic monetar anual global al gestionării deșeurilor electronice este estimat la 37 de miliarde USD la nivel mondial.
Costurile principale constau în costuri externalizate de 78 de miliarde USD pentru populație și mediu, care provin din emisiile de plumb și mercur, scurgerile de plastic și contribuțiile la încălzirea globală, în special în cazurile în care substanțele periculoase nu sunt gestionate corespunzător. Costurile suplimentare sunt generate de tratarea deșeurilor electronice și se ridică la 10 miliarde USD; cea mai mare parte este plătită de producătorii din țările cu reglementări EPR.
Costurile de tratare ecologică constau, în principal, în reciclarea conformă a deșeurilor electronice pentru depoluarea și gestionarea substanțelor periculoase, precum și în costuri administrative. Beneficiile sunt estimate la 28 de miliarde de metale recuperate, care sunt readuse în economia circulară și au o valoare de piață pozitivă, și la 23 de miliarde de dolari reprezentând valoarea monetizată a emisiilor de gaze cu efect de seră evitate.
Concluzii
Raportul prevede o scădere a ratei documentate de colectare și reciclare de la 22,3 % în 2022 la 20 % până în 2030, din cauza diferenței tot mai mari dintre eforturile de reciclare în raport cu creșterea uimitoare a generării de deșeuri electronice la nivel mondial.
Printre provocările care contribuie la adâncirea diferenței se numără progresul tehnologic, consumul mai mare, opțiunile limitate de reparare, ciclurile de viață mai scurte ale produselor, electronificarea tot mai mare a societății, deficiențele de proiectare și infrastructura inadecvată de gestionare a deșeurilor electronice.
Raportul subliniază că, dacă țările ar putea aduce ratele de colectare și reciclare a deșeurilor electronice la 60% până în 2030, beneficiile – inclusiv prin minimizarea riscurilor pentru sănătatea umană – ar depăși costurile cu peste 38 de miliarde de dolari SUA.
De asemenea, lumea „rămâne uimitor de dependentă” de câteva țări pentru elementele de critice rare, în ciuda proprietăților unice ale acestora, esențiale pentru tehnologiile viitoare, inclusiv pentru generarea de energie regenerabilă și pentru e-mobilitate.
Raportul integral poate fi accesat la https://ewastemonitor.info/the-global-e-waste-monitor-2024/